Băuturi cu colagen: iluzie frumos ambalată?

Colagenul nu este o fântână a tinereții. Nu repară pielea, nu estompează ridurile și nu regenerează articulațiile, așa cum promit reclamele. Iar știința – atunci când nu e sponsorizată de industrie – o spune clar.

Și totuși, în fiecare zi, oameni de toate vârstele își golesc portofelele pe suplimente „miraculoase” cu colagen lichid. Profesioniști din domeniul sănătății apar în reclame, vedetele din mediul online fac recenzii entuziaste, iar băuturile cu colagen se vând ca elixire cu acțiune directă în piele, de parcă digestia ar fi opțională.

Adevărul e că majoritatea studiilor „pozitive” sunt plătite de companiile care vând aceste produse. Cele independente? Arată că efectele sunt minime sau inexistente, iar banii cheltuiți – mai bine păstrați pentru o dietă echilibrată sau un control medical real.

Acest articol demontează mitul colagenului la sticlă și prezintă atât perspectiva studiilor independente, realizate fără influențe comerciale, cât și concluziile studiilor care prezintă conflicte de interese, oferind cititorului o imagine completă asupra dovezilor științifice legate de colagenul oral.

 

Ce înseamnă un studiu independent?
Atunci când cauți informații despre suplimente, cum sunt cele cu colagen, e ușor să fii impresionat de afirmații precum „efect dovedit științific” sau „testat clinic”. Dar nu toate studiile sunt la fel, iar cine plătește cercetarea contează foarte mult.

Studiile independente sunt realizate de cercetători care nu sunt angajați ai companiei care produce produsul analizat și care nu primesc bani sau sponsorizări pentru acea cercetare. Scopul lor este cunoașterea, nu vânzarea.

În schimb, studiile sponsorizate sunt plătite de firmele care vând suplimentul, ceea ce poate influența modul în care sunt formulate întrebările, interpretate datele și prezentate rezultatele.

De aceea, atunci când un studiu independent ajunge la concluzia că un supliment nu are efecte vizibile sau doar unele minore, acel rezultat este mult mai valoros decât 10 studii plătite care spun contrariul. Este ca și cum ai întreba un prieten sincer ce crede, versus un vânzător care are de câștigat din ceea ce îți spune.

 

Pe scurt, ce este colagenul și cum funcționează în organism?
Colagenul este cea mai abundentă proteină structurală din corpul uman, reprezentând până la 30% din totalul proteinelor din organism. Este esențial pentru menținerea rezistenței, elasticității și integrității țesuturilor precum pielea, oasele, tendoanele, cartilajele și vasele de sânge. Această proteină formează o rețea fibroasă care funcționează ca un „schelet microscopic” ce oferă sprijin mecanic și protecție țesuturilor moi.

Există numeroase tipuri de colagen, însă cele mai frecvente sunt:

Tip I – prezent în piele, tendoane, ligamente, oase;

Tip II – specific cartilajului articular;

Tip III – asociat vaselor de sânge și pielii în regenerare;

Tip IV – prezent în membranele bazale ale celulelor.

Colagenul este produs în mod natural de organism (colagen endogen), printr-un proces complex ce implică sinteza de procolagen în celulele specializate, urmat de asamblarea fibrelor în matricea extracelulară. Pentru ca acest proces să se desfășoare corect, organismul are nevoie de:

Vitamina C;

Aminoacizi precum glicina, prolina și hidroxiprolina;

Zinc și cupru;

Activitate fizică moderată.

Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea organismului de a produce colagen scade. Începând cu vârsta de 25–30 de ani, rata de sinteză scade progresiv, ceea ce duce la subțierea pielii, pierderea elasticității și degradarea cartilajului articular. Degradarea naturală este influențată și de factori externi precum expunerea la soare, fumatul sau stresul oxidativ.

Este important de înțeles că organismul nu folosește colagenul din exterior ca pe un „material de reconstrucție gata făcut”. Colagenul ingerat este digerat în intestin sub formă de peptide și aminoacizi, iar apoi intră în circulație unde poate fi folosit (în funcție de nevoi) în sinteza de proteine – nu neapărat sub forma colagenului dermic.

 

Colagenul oral în studiile sponsorizate: promisiuni mari, dovezi mici
O bună parte dintre studiile care susțin eficiența colagenului oral nu sunt realizate independent, ci sunt sponsorizate direct de companiile care produc suplimentele testate, sau includ autori cu legături financiare sau profesionale în industria respectivă. Deși ele raportează frecvent efecte pozitive, analiza atentă a metodologiei și a contextului dezvăluie numeroase limite care slăbesc semnificativ forța acestor concluzii.

În zona efectelor cosmetice (piele, elasticitate, riduri), multe dintre aceste studii se aseamănă prin modelul lor și prin durata relativ scurtă. Studiul realizat de Lu și colaboratorii (2024), sponsorizat de compania WonderLab din China, a raportat o creștere a hidratării pielii și o reducere a ridurilor în doar opt săptămâni. Un alt exemplu este cercetarea semnată de Lin et al. (2024), care a testat o formulă de colagen vegan biomimetic produsă de TCI Co., Ltd. Rezultatele au indicat o îmbunătățire semnificativă a texturii și elasticității pielii, însă doi dintre autori erau angajați ai companiei producătoare.

Un studiu interesant ca design, dar cu o sponsorizare clară, este cel al Pogačnik et al. (2023), care a comparat trei formule diferite de băuturi cu colagen produse de compania Tosla. Deși au fost raportate creșteri în densitatea dermului și reducerea ridurilor, doar formulele care conțineau MSM au produs efecte vizibile, ceea ce pune sub semnul întrebării rolul real al colagenului.

Un alt exemplu clasic de cercetare sponsorizată este oferit de Schauss et al. (2019), finanțat de BioCell Technology LLC, care a testat un supliment combinat (colagen, acid hialuronic, condroitină) pe 128 de femei. Studiul a raportat reduceri semnificative ale uscăciunii pielii și ale ridurilor, dar fără a izola clar efectul colagenului propriu-zis. Într-un cadru mai clinic, Yamanaka et al. (2017) au raportat o vindecare accelerată a escarelor la pacienți spitalizați care au primit suplimente cu colagen, însă produsul testat are legături industriale nedeclarate, iar rezultatele nu pot fi extrapolate cu ușurință la publicul larg.

Pe zona articulară, studiul lui Lee et al. (2023), sponsorizat de NEWTREE Co., Ltd., a concluzionat că suplimentarea cu colagen cu greutate moleculară mică a redus durerea la pacienți cu osteoartrită ușoară. Cu toate acestea, efectele nu s-au reflectat în modificări structurale, ci doar în scoruri de confort subiectiv. La fel, Carrillo-Norte et al. (2025) au testat produsul COLLinstant® în colaborare cu două companii producătoare și au raportat o reducere a durerii și a inflamației după 6 luni de utilizare, dar fără evaluări imagistice care să confirme ameliorarea structurală a articulației.

Până și una dintre cele mai citate meta-analize – Yoon et al. (2024) – deși finanțată din surse publice, a folosit date provenite din studii realizate de mari companii din domeniu, precum Amorepacific, CJ Wellcare sau Nongshim. Rezultatele obținute au arătat efecte mici spre moderate asupra sănătății pielii, dar autorii au recunoscut că calitatea studiilor incluse era eterogenă și, în unele cazuri, slabă.

În aceeași zonă ambiguă se situează și review-ul semnat de Al Hajj et al. (2024). Deși autorii declară că nu au primit finanțare, conținutul lucrării este plin de referințe la studii sponsorizate și un limbaj vădit favorabil colagenului. Lucrarea nu face o analiză critică a calității surselor, iar concluzia finală rămâne vagă – că „colagenul are potențial”, fără a discuta riscurile sau limitele reale.

Toate aceste studii au câteva trăsături comune: durata este scurtă (de regulă 8–12 săptămâni), eșantioanele sunt mici, iar rezultatele se bazează adesea pe măsurători instrumentale, nu pe modificări clinice reale sau durabile. Mai important, niciunul dintre aceste studii nu compară colagenul oral cu alternative dermatologice sau nutriționale validate, iar prezența conflictelor de interese este rar problematizată în articole.

În concluzie, studiile sponsorizate tind să prezinte colagenul într-o lumină favorabilă, fără a expune suficient limitele sau incertitudinile. Ele pot crea iluzia unei baze științifice solide, dar în realitate oferă mai degrabă marketing ambalat în limbaj științific, decât cercetare obiectivă.

 

Colagenul oral în studiile independente: ce spune știința, fără marketing.
Într-un peisaj științific adesea dominat de cercetări sponsorizate, studiile independente despre colagenul oral oferă o perspectivă esențială, mai puțin influențată de interese comerciale. Deși puține la număr, aceste cercetări contribuie la înțelegerea reală a limitelor și potențialelor beneficii ale colagenului ingerat, în lipsa promisiunilor comerciale exagerate.

Un prim exemplu este studiul realizat de Hilkens et al. (2023), care a analizat dacă suplimentarea cu colagen influențează metabolismul osos la bărbați tineri supuși exercițiului fizic. Concluzia a fost clară: colagenul nu a avut niciun efect asupra markerilor de formare sau resorbție osoasă, în comparație cu placebo. Acest rezultat contrazice ideea populară conform căreia colagenul ingerat ar susține sănătatea oaselor în mod direct.

În aceeași linie, McKendry et al. (2024) au testat dacă suplimentarea cu colagen stimulează sinteza proteinelor musculare la bărbați în vârstă, comparativ cu alte surse proteice (zer și mazăre). Rezultatul? Colagenul nu a crescut deloc sinteza proteică, spre deosebire de celelalte proteine, considerate de calitate superioară din punct de vedere al profilului de aminoacizi esențiali. Acest studiu indică faptul că colagenul este o proteină incompletă, ineficientă pentru anabolism muscular – un aspect rar menționat în materialele promoționale.

De asemenea, într-un review critic publicat de Jhawar et al. (2020) în Journal of the American Academy of Dermatology, autorii au pus sub semnul întrebării întreaga industrie a colagenului oral, concluzionând că „suplimentarea cu colagen este mai degrabă o modă decât o intervenție cu beneficii demonstrate clinic solide.” Acest articol este unul dintre puținele care adoptă o poziție fermă, cerând prudență în fața hype-ului comercial.

Nu în ultimul rând, review-ul teoretic realizat de Lesondak (2017) și materialul Orthopaedic Knowledge Update (AAOS, 2020) confirmă, din perspectiva anatomiei și fiziologiei, că organismul nu folosește colagenul ingerat ca atare, ci îl descompune în aminoacizi, care sunt distribuiți în funcție de nevoile generale ale corpului – nu direcționat către piele sau articulații.

În concluzie, studiile independente asupra colagenului oral indică în mod constant că beneficiile acestuia sunt limitate, nespecifice și adesea inferioare altor surse proteice sau tratamente validate. Aceste cercetări nu neagă complet posibilitatea unor efecte ușoare, dar demontează clar mitul colagenului ca supliment esențial anti-aging sau terapeutic. Mai important, ele ne reamintesc că, în lipsa conflictelor de interese, știința reală este adesea mult mai rezervată decât promisiunile de marketing.

 

Concluzii
Promovarea colagenului de către profesioniști din domeniul sănătății contribuie la confuzie între marketing și medicină. Consumatorii ajung să cheltuie sume semnificative pe produse cu beneficii nesigure. Această practică ridică probleme serioase de etică profesională și responsabilitate publică.

Colagenul oral nu este un elixir. Poate avea efecte modeste, dar nu repară, nu întinerește și nu regenerează așa cum promite marketingul. Studiile independente nu confirmă beneficiile spectaculoase, iar consumatorii trebuie să fie informați și precauți.

 

Întrebări esențiale pentru consumatori

1. Cine a făcut studiul care susține eficiența produsului?
   Este o echipă de cercetători independenți sau este plătit de firma care vinde produsul?

2. Studiul a fost făcut pe oameni sau doar în laborator/pe animale?
   Rezultatele in vitro sau pe șoareci nu înseamnă automat că produsul funcționează la oameni.

3. Cât a durat studiul și câți oameni au participat?
   Un efect observat la 30 de persoane în 4 săptămâni nu este o dovadă solidă.

4. Ce altceva conține suplimentul în afară de colagen?
   Efectele s-ar putea datora altor ingrediente (vitamina C, MSM etc.), nu colagenului în sine.

5. Produsul este recomandat de medici independenți sau de „ambasadori” plătiți?
   Unele reclame se folosesc de imaginea profesioniștilor, dar omit să menționeze colaborările comerciale.

6. Ce alternative mai există?
   Poate un stil de viață sănătos, o alimentație echilibrată sau tratamente dermatologice cu eficiență dovedită sunt opțiuni mai bune (și mai ieftine).